Limba si literatura romana......
realizarea unui interviu, scrierea unui text narativ, biografii
Scenarii didactice ( istorie/matematica) Informatica Exemplu 1: Clasa a XII a, Baze de date. Am împărţit clasa în grupe de 3, 4 elevi, fiecare grupă fiind considerată o echipă de designeri ai unei baze de date, echipa îşi alege o problemă din lumea reală sau imaginară (sau alege din lista de scenarii propuse de către profesor…), o afacere pe care ar dori în viitor s-o demareze. Pentru afacerea respectivă, echipa trebuie să se documenteze, să investigheze şi să descrie fluxul afacerii, să evidenţieze datele, rapoartele , informaţiile care ar putea fi furnizate de către baza lor de date astfel încât deciziile luate de către administratorul firmei să ducă la creşterea eficienţei afacerii. Fiecare echipă are un şef de proiect, care împarte sarcinile în cadrul echipei, monitorizează şi coordonează crearea modelului conceptual al bazei de date, întocmeşte documentaţia finală a modelului conceptual, descrie regulile structurale, porcedurale şi de programare pentru modelarea creată.
În final fiecare echipă va prezenta şi justifica modelul conceptual creat(optional se pot invita la prezentarea finala administratori ai unor firme care au ca domeniu de activitate afacerile modelate de catre elevi ).Mediul de prezentare este la latitudinea fiecărei echipe (Power Point, Flash…wiki… )
Exemplu 2: Clasa a XI a, informatică, Structuri de date alocate dinamic. Fiecare membru din echipă va avea rolul de analist programator, va analiza o subproblemă din cadrul unei aplicatii complexe, fiecare membru asigura si intocmeste documentatia pentru subprogramul creat,un membru din echipa (seful de echipă) având sarcina de a asambla subprogramele(modulele) create şi a asigura interfaţa cu utilizatorul pentru întreaga aplicaţie. Exemplu 3 Clasa a VII- VIII- Informatica. Structura alternativa, repetitiva... Grupele de elevi creaza programe atractive ( sub forma unor jocuri logice) care sa genereze aleator expresii aritmetice pentru operatiile de adunare, scadere, inmultire, impartire pentru elevii din ciclul primar. La prezentarea finala vor fi invitati atat elevi din ciclul primar care sa se "joace" cu expresiile aritmetice generate cat si invatatori care sa ofere un feedback constructiv in ce priveste utilitatea programelor create.(optional, se poate face un concurs la care sa participe elevi din ciclul primar cu premii amuzante si atractive.... )
http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/FractionsMadeVisual/ Nivel: Clasele a III-a – a V-a Aria tematică: Matematică Subiecte: Fracţii Capacităţi de gândire de nivel superior: Rezolvarea de probleme, Analiză, Investigaţie Activităţi cheie de învăţare: Fracţii, Rezolvare de probleme, Tehnici de investigaţie Fracţii sub formă vizuală Rezumatul unităţii de învăţare Elevii învaţă importanţa exactităţii în matematică, mai precis, că a şti cum se adună, scad, înmulţesc şi împart fracţiile uşurează viaţa tuturor. Pentru a ajuta elevii să ajungă la această concluzie, li se desemnează câte o meserie în care se folosesc fracţiile. Ei vor avea de investigat, sintetizat, concluzionat şi raportat importanţa cunoaşterii fracţiilor în meseria desemnată şi în propriile lor vieţi, acum şi în viitor.
Întrebări cheie ale curriculumului
Întrebare esenţială
De ce contează atât de mult exactitatea?
Întrebările unităţii de învăţare
Sunt fracţiile importante sau ne-ar fi mai bine fără ele?
Cum sunt folosite fracţiile la slujbă şi de ce este nevoie de ele pentru a face o treabă bună?
Cum îţi poate uşura viaţa cunoaşterea fracţiilor?
Întrebări de conţinut
Ce este o fracţie?
Cum se adună, scad, înmulţesc şi împart fracţiile?
Care este diferenţa dintre numărător şi numitor?
Cum se scot întregii din fracţie?
1.http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/SilkOfOurLives Nivel: Clasele a IX-a – a XII-a Aria tematică: artă textilă, scriere Subiecte: artă şi cultură, teme universale în artă, arta materialelor, interpretare artistică Capacităţi de gândire de nivel superior: investigaţie, interpretare
Activităţi cheie de învăţare: relaţia dintre cultură şi artă, artă tradiţională, influenţe istorice asupra artei, pictura mătăsii Timpul aproximativ necesar: 3săptămâni, 6-8 ore
Unitatea de invatare : Mătasea vieţii noastre Rezumatul unităţii de învăţare În cadrul acestei unităţi de învăţare, elevii scriu propuneri pentru o expoziţie de materiale care să fie plasată în Sala Naţiunilor la următoarea Expoziţie Mondială. Fiecare propunere ilustrează nivelul de înţelegere al elevilor relativ la istoria şi arta tradiţională a unei culturi. Pe măsură ce elevii studiază, notează arta culturală importantă şi interpretează semnificaţia operelor de artă în cultură. Învaţă să realizeze picturi pe mătase şi pictează eşarfe care reprezintă o temă sau un stil artistic al unei culturi studiate. În timpul unei sărbătoriri cu clasa, elevii prezintă propunerile şi exemplele realizate într-o prezentare multimedia în faţa unui „juriu” al Expoziţiei Mondiale compus din artişti locali.
Întrebări-cheie ale curriculumului
Întrebare esenţială
Ce rol are arta în viaţa noastră?
Întrebările unităţii de învăţare
Cum reflectă arta diverselor culturi temele universale?
Cum reflectă arta istoria şi tradiţiile unei culturi?
Întrebări de conţinut
Ce tip de artă poate fi creată folosind materiale?
Care sunt câţiva artişti din diverse culturi şi care sunt câteva din lucrările lor?
2. http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/TrackTheTrends/ Urmăreşte tendinţele: Prezicem viitorul? Nivel: Clasele a IX-a – a XII-a Aria tematică: algebră, ştiinţe sociale Subiecte: trasarea graficelor, funcţii de aproximare Capacităţi de gândire de nivel superior: analiză, interpretare, evaluare Activităţi cheie de învăţare: organizarea datelor, gândire critică, analiză statistică Timpul aproximativ necesar: 10 ore (sau mai mult) a câte 90-105 minute Rezumatul unităţii de învăţare Elevii aleg un subiect de interes (rata SIDA, creşterea medie salarială a jucătorilor de baseball, creşterea populaţiei statului şi aşa mai departe), îşi asumă rolul de statisticieni şi strâng informaţii statistice despre subiectul ales. Folosind un calculator de grafică şi o funcţie de aproximare sau o aplicaţie pentru foi de calcul şi o curbă de aproximare (trendline), elevii deduc ecuaţia curbei care aproximează cel mai bine datele găsite. Datele şi curba dedusă sunt reprezentate grafic şi se fac previziuni pe baza ecuaţiei. În sfârşit, elevii evaluează şi prezintă implicaţiile socioeconomice ale previziunilor lor şi validitatea investigaţiei statistice ca instrument de prezicere a viitorului.
Întrebări-cheie ale curriculumului
Întrebare esenţială
Ce ne spune trecutul despre viitor?
Întrebările unităţii de învăţare
Ce variabile limitează sau susţin continuarea unei tendinţe?
Cum afectează o tendinţă alegerile oamenilor?
Care va fi calitatea vieţii noastre în viitor?
Întrebări de conţinut
Ce este o aproximare exponenţială, curba cu cea mai bună potrivire şi coeficientul de corelare?
Care sunt avantajele şi limitele unei aproximări liniare când vrem să analizăm date?
3. http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/DestinationAmerica/ Nivel: Clasele a VI-a – a VIII-a Aria tematică: Istoria Statelor Unite Subiecte: imigrare Capacităţi de gândire de nivel superior: sinteză, metacogniţie Activităţi cheie de învăţare: factori de împingere şi tragere, insula Ellis, rate de imigrare Timpul aproximativ necesar: 3-4 săptămâni, o oră pe zi Destinaţie America(Spania, Italia….): speranţele noastre, viitorul nostru Rezumatul unităţii de învăţare Istoria se trezeşte la viaţă pentru elevii care devin imigranţi ce călătoresc din Europa în Statele Unite. Odată ce au ajuns pe sol american, ei trec prin procesul de imigrare pe măsură ce participă la o simulare a centrului de imigrare de pe insula Ellis. Pe parcursul acestui proces, elevii realizează portofolii care ilustrează experienţele lor. Elevii îşi asumă apoi rolul imigranţilor şi împărtăşesc clasei experienţele. Acest exerciţiu de creare aficţiunii istorice permite elevilor să înţeleagă motivele imigranţilor şi provocările pe care le-au înfruntat. Aceasta este o parte a unei unităţi mai mari despre imigrare, în cere elevii studiază experienţele unor grupuri de imigranţi.
Întrebări-cheie ale curriculumului
Întrebare esenţială
De ce ne-am asuma riscuri?
Întrebările unităţii de învăţare
Cum a fost pentru imigranţii care au călătorit, au ajuns şi au trăit în Statele Unite?
Cum diferă experienţa de imigrare de la un grup la altul?
Întrebări de conţinut
De ce şi-au părăsit imigranţii casele pentru a veni în Statele Unite între anii 1870 şi 1930?
Cum au încercat Statele Unite să restricţioneze imigrarea între anii 1870 şi 1900?
Ce este imigrarea? Ce este emigrarea?
4. **http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/LiteratureECircles****/** Nivel: Clasele a VI-a – a VIII-a Aria tematică: Limbă şi comunicare Subiecte: literatură, scriere, tehnologie Capacităţi de gândire de nivel superior: inferenţă, analiză, sinteză Activităţi cheie de învăţare: analiza textului narativ, aprecierea interpretării cititorului Timpul aproximativ necesar: 2 săptămâni, 90 minute pe zi
Cercuri literare virtuale Rezumatul unităţii de învăţare Elevii din diverse gimnazii citesc romanul Holes de Louis Sachar şi se întâlnesc în cercuri literare virtuale pentru a discuta interpretările romanului. Întrebările care vizează înţelegerea şi o metodă modificată a discuţiei socratice promovează o gândire profundă asupra caracterizării, intrigii, stilului, intenţiei autorului şi interpretării personale. Elevii se întâlnesc faţă în faţă pentru a realiza proiecte bazate pe tehnologie care demonstrează înţelegerea şi aprecierea lor faţă de text. Un sondaj online marchează schimbările de atitudine în ceea ce priveşte lectura şi problemele etice prezentate de carte.
Întrebări-cheie ale curriculumului
Întrebare esenţială
De ce trebuie să ne alegem cuvintele cu grijă şi de ce se spune să fim atenţi la ceea ce spunem?
Întrebările unităţii de învăţare
De ce oamenii interpretează cărţile diferit?
Ce impact a avut cartea asupra voastră sau cum a schimbat viziunea voastră asupra vieţii?
Cum se aseamănă evenimentele şi personajele din carte cu evenimente şi personaje din viaţa voastră?
Întrebări de conţinut
Cum a folosit autorul dialogul pentru a prezenta personajele?
Cum s-a jucat autorul cu timpul pentru a-şi spune povestea?
Ce tehnici a folosit autorul pentru a dezvolta personajele, scena şi intriga?
Aria tematică: Ştiinţe, Matematică Subiecte: lucru mecanic, forţă, mişcare, analiza datelor Capacităţi de gândire de nivel superior: creativitate, analiză, analiza datelor Cuvinte cheie: mecanisme simple, mecanisme compuse, proiectare mecanică Timpul aproximativ necesar: 4–5 săptămâni, lecţii de 45 de minute, de 3 ori pe săptămână
Dispozitive şi mecanisme Rezumatul unităţii de învăţare Elevii studiază conceptele de forţă, mişcare şi lucru mecanic pe măsură ce analizează mecanisme simple. Ei studiază mecanismele simple din mecanisme mai complexe şi urmăresc transferul forţei de la intrare (efort) la ieşire (lucru mecanic). Elevii adună, organizează, reprezintă şi analizează datele dintr-o investigaţie asupra unei maşinării folosind aplicaţii pentru foi de calcul. Elevilor li se lansează provocarea de a deveni inventatori şi de a identifica o activitate pe care vor să o facă, pentru ca mai apoi să inventeze mecanisme prin care să realizeze acea activitate, ajutându-i astfel să economisească timp. În timpul procesului de creaţie elevii trebuie să parcurgă toţi paşii: de planificare, schiţare, construcţie, depanare şi testare înainte de a dezvălui invenţiile lor minunate înfaţa unui public uimit.
Întrebări cheie ale curriculumului
Întrebare esenţială
Cum putem să facem viaţa mai uşoară?
Întrebările unităţii de învăţare
Cum inventez o maşinărie care să-mi facă treaba?
Ce se schimbă când munca umană este automatizată?
Întrebări de conţinut
Care sunt definiţiile forţei, mişcării şi a lucrului mecanic?
Care sunt cele şase mecanisme de bază şi care este utilizarea lor?
Care este diferenţa dintre un mecanism simplu şi un mecanism complex?
Cum pot aduna, reprezenta şi interpreta date pentru a mă ajuta să înţeleg?
6. http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/GreatBeanRace/ Nivel: Clasele a III-a – a V-a Aria tematică: Ştiinţe, Matematică Subiecte: Creşterea plantelor Capacităţi de gândire de nivel superior: investigare, formulare de concluzii Activităţi cheie de învăţare: măsurare, compararea variabilelor de creştere Timpul aproximativ necesar: 7 săptămâni, 2–3 ore pe săptămână Marea cursă a fasolei Rezumatul unităţii de învăţare A început Marea cursă a fasolei! Concuraţi cu clase din alte regiuni pentru a vedea ce echipă poate creşte cea mai înaltă plantă. Controlând anumite variabile (inclusiv timpul de creştere şi seminţele de fasole), şapte sau opt echipe din fiecare clasă proiectează şi realizează un experiment de creştere controlată a unui vrej de fasole pentru a investiga condiţiile ideale de creştere. Elevii sintetizează informaţiile acestea într-un buletin informativ care descrie proiectul, planul grupului şi informaţii despre fasole.
Întrebări-cheie ale curriculumului
Întrebare esenţială
Este posibilă cucerirea imposibilului?
Întrebările unităţii de învăţare
Care sunt condiţiile perfecte de cultivare a fasolei?
Ar putea trăi oamenii şi animalele fără plante?
Întrebări de conţinut
Care sunt părţile unei plante?
De ce are nevoie o plantă pentru a trăi?
Care sunt funcţiile diverselor structuri ale unei plante?
Ce este fotosinteza?
Exemple de teme abordate interdisciplinar/transdisciplinar http://multitouch.wikispaces.com/Teme+Propuse
Istorie http://multitouch.wikispaces.com/Model+de+abordare
Biologie http://multitouch.wikispaces.com/C%C4%83l%C4%83tori+%C5%9Fi+c%C4%83l%C4%83torii+prin+corpul+uman
Matematica
Limba si literatura romana......
realizarea unui interviu, scrierea unui text narativ, biografii
Scenarii didactice ( istorie/matematica)
Informatica
Exemplu 1:
Clasa a XII a, Baze de date. Am împărţit clasa în grupe de 3, 4 elevi, fiecare grupă fiind considerată o echipă de designeri ai unei baze de date, echipa îşi alege o problemă din lumea reală sau imaginară (sau alege din lista de scenarii propuse de către profesor…), o afacere pe care ar dori în viitor s-o demareze. Pentru afacerea respectivă, echipa trebuie să se documenteze, să investigheze şi să descrie fluxul afacerii, să evidenţieze datele, rapoartele , informaţiile care ar putea fi furnizate de către baza lor de date astfel încât deciziile luate de către administratorul firmei să ducă la creşterea eficienţei afacerii. Fiecare echipă are un şef de proiect, care împarte sarcinile în cadrul echipei, monitorizează şi coordonează crearea modelului conceptual al bazei de date, întocmeşte documentaţia finală a modelului conceptual, descrie regulile structurale, porcedurale şi de programare pentru modelarea creată.
În final fiecare echipă va prezenta şi justifica modelul conceptual creat(optional se pot invita la prezentarea finala administratori ai unor firme care au ca domeniu de activitate afacerile modelate de catre elevi ).Mediul de prezentare este la latitudinea fiecărei echipe (Power Point, Flash…wiki… )
Exemplu 2:
Clasa a XI a, informatică, Structuri de date alocate dinamic. Fiecare membru din echipă va avea rolul de analist programator, va analiza o subproblemă din cadrul unei aplicatii complexe, fiecare membru asigura si intocmeste documentatia pentru subprogramul creat,un membru din echipa (seful de echipă) având sarcina de a asambla subprogramele(modulele) create şi a asigura interfaţa cu utilizatorul pentru întreaga aplicaţie.
Exemplu 3
Clasa a VII- VIII- Informatica. Structura alternativa, repetitiva... Grupele de elevi creaza programe atractive ( sub forma unor jocuri logice) care sa genereze aleator expresii aritmetice pentru operatiile de adunare, scadere, inmultire, impartire pentru elevii din ciclul primar. La prezentarea finala vor fi invitati atat elevi din ciclul primar care sa se "joace" cu expresiile aritmetice generate cat si invatatori care sa ofere un feedback constructiv in ce priveste utilitatea programelor create.(optional, se poate face un concurs la care sa participe elevi din ciclul primar cu premii amuzante si atractive.... )
Exemple de proiectare a unitatilor de invatare
http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/GradeIndex/
http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/FractionsMadeVisual/
Nivel: Clasele a III-a – a V-a
Aria tematică: Matematică
Subiecte: Fracţii
Capacităţi de gândire de nivel superior: Rezolvarea de probleme, Analiză, Investigaţie
Activităţi cheie de învăţare: Fracţii, Rezolvare de probleme, Tehnici de investigaţie
Fracţii sub formă vizuală
Rezumatul unităţii de învăţare
Elevii învaţă importanţa exactităţii în matematică, mai precis, că a şti cum se adună, scad, înmulţesc şi împart fracţiile uşurează viaţa tuturor. Pentru a ajuta elevii să ajungă la această concluzie, li se desemnează câte o meserie în care se folosesc fracţiile. Ei vor avea de investigat, sintetizat, concluzionat şi raportat importanţa cunoaşterii fracţiilor în meseria desemnată şi în propriile lor vieţi, acum şi în viitor.
Întrebări cheie ale curriculumului
De ce contează atât de mult exactitatea?
Sunt fracţiile importante sau ne-ar fi mai bine fără ele?
Cum sunt folosite fracţiile la slujbă şi de ce este nevoie de ele pentru a face o treabă bună?
Cum îţi poate uşura viaţa cunoaşterea fracţiilor?
Ce este o fracţie?
Cum se adună, scad, înmulţesc şi împart fracţiile?
Care este diferenţa dintre numărător şi numitor?
Cum se scot întregii din fracţie?
1. http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/SilkOfOurLives
Nivel: Clasele a IX-a – a XII-a
Aria tematică: artă textilă, scriere
Subiecte: artă şi cultură, teme universale în artă, arta materialelor, interpretare artistică
Capacităţi de gândire de nivel superior: investigaţie, interpretare
Activităţi cheie de învăţare: relaţia dintre cultură şi artă, artă tradiţională, influenţe istorice asupra artei, pictura mătăsii
Timpul aproximativ necesar: 3săptămâni, 6-8 ore
Rezumatul unităţii de învăţare
În cadrul acestei unităţi de învăţare, elevii scriu propuneri pentru o expoziţie de materiale care să fie plasată în Sala Naţiunilor la următoarea Expoziţie Mondială. Fiecare propunere ilustrează nivelul de înţelegere al elevilor relativ la istoria şi arta tradiţională a unei culturi. Pe măsură ce elevii studiază, notează arta culturală importantă şi interpretează semnificaţia operelor de artă în cultură. Învaţă să realizeze picturi pe mătase şi pictează eşarfe care reprezintă o temă sau un stil artistic al unei culturi studiate. În timpul unei sărbătoriri cu clasa, elevii prezintă propunerile şi exemplele realizate într-o prezentare multimedia în faţa unui „juriu” al Expoziţiei Mondiale compus din artişti locali.
Întrebări-cheie ale curriculumului
Ce rol are arta în viaţa noastră?
Cum reflectă arta diverselor culturi temele universale?
Cum reflectă arta istoria şi tradiţiile unei culturi?
Ce tip de artă poate fi creată folosind materiale?
Care sunt câţiva artişti din diverse culturi şi care sunt câteva din lucrările lor?
2. http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/TrackTheTrends/
Urmăreşte tendinţele: Prezicem viitorul?
Nivel: Clasele a IX-a – a XII-a
Aria tematică: algebră, ştiinţe sociale
Subiecte: trasarea graficelor, funcţii de aproximare
Capacităţi de gândire de nivel superior: analiză, interpretare, evaluare
Activităţi cheie de învăţare: organizarea datelor, gândire critică, analiză statistică
Timpul aproximativ necesar: 10 ore (sau mai mult) a câte 90-105 minute
Rezumatul unităţii de învăţare
Elevii aleg un subiect de interes (rata SIDA, creşterea medie salarială a jucătorilor de baseball, creşterea populaţiei statului şi aşa mai departe), îşi asumă rolul de statisticieni şi strâng informaţii statistice despre subiectul ales. Folosind un calculator de grafică şi o funcţie de aproximare sau o aplicaţie pentru foi de calcul şi o curbă de aproximare (trendline), elevii deduc ecuaţia curbei care aproximează cel mai bine datele găsite. Datele şi curba dedusă sunt reprezentate grafic şi se fac previziuni pe baza ecuaţiei. În sfârşit, elevii evaluează şi prezintă implicaţiile socioeconomice ale previziunilor lor şi validitatea investigaţiei statistice ca instrument de prezicere a viitorului.
Întrebări-cheie ale curriculumului
- Întrebare esenţială
- Întrebările unităţii de învăţare
- Întrebări de conţinut
3. http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/DestinationAmerica/Ce ne spune trecutul despre viitor?
Ce variabile limitează sau susţin continuarea unei tendinţe?
Cum afectează o tendinţă alegerile oamenilor?
Care va fi calitatea vieţii noastre în viitor?
Ce este o aproximare exponenţială, curba cu cea mai bună potrivire şi coeficientul de corelare?
Care sunt avantajele şi limitele unei aproximări liniare când vrem să analizăm date?
Nivel: Clasele a VI-a – a VIII-a
Aria tematică: Istoria Statelor Unite
Subiecte: imigrare
Capacităţi de gândire de nivel superior: sinteză, metacogniţie
Activităţi cheie de învăţare: factori de împingere şi tragere, insula Ellis, rate de imigrare
Timpul aproximativ necesar: 3-4 săptămâni, o oră pe zi
Destinaţie America(Spania, Italia….): speranţele noastre, viitorul nostru
Rezumatul unităţii de învăţare
Istoria se trezeşte la viaţă pentru elevii care devin imigranţi ce călătoresc din Europa în Statele Unite. Odată ce au ajuns pe sol american, ei trec prin procesul de imigrare pe măsură ce participă la o simulare a centrului de imigrare de pe insula Ellis. Pe parcursul acestui proces, elevii realizează portofolii care ilustrează experienţele lor. Elevii îşi asumă apoi rolul imigranţilor şi împărtăşesc clasei experienţele. Acest exerciţiu de creare a ficţiunii istorice permite elevilor să înţeleagă motivele imigranţilor şi provocările pe care le-au înfruntat. Aceasta este o parte a unei unităţi mai mari despre imigrare, în cere elevii studiază experienţele unor grupuri de imigranţi.
Întrebări-cheie ale curriculumului
De ce ne-am asuma riscuri?
Cum a fost pentru imigranţii care au călătorit, au ajuns şi au trăit în Statele Unite?
Cum diferă experienţa de imigrare de la un grup la altul?
De ce şi-au părăsit imigranţii casele pentru a veni în Statele Unite între anii 1870 şi 1930?
Cum au încercat Statele Unite să restricţioneze imigrarea între anii 1870 şi 1900?
Ce este imigrarea? Ce este emigrarea?
4. **http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/LiteratureECircles****/**
Nivel: Clasele a VI-a – a VIII-a
Aria tematică: Limbă şi comunicare
Subiecte: literatură, scriere, tehnologie
Capacităţi de gândire de nivel superior: inferenţă, analiză, sinteză
Activităţi cheie de învăţare: analiza textului narativ, aprecierea interpretării cititorului
Timpul aproximativ necesar: 2 săptămâni, 90 minute pe zi
Rezumatul unităţii de învăţare
Elevii din diverse gimnazii citesc romanul Holes de Louis Sachar şi se întâlnesc în cercuri literare virtuale pentru a discuta interpretările romanului. Întrebările care vizează înţelegerea şi o metodă modificată a discuţiei socratice promovează o gândire profundă asupra caracterizării, intrigii, stilului, intenţiei autorului şi interpretării personale. Elevii se întâlnesc faţă în faţă pentru a realiza proiecte bazate pe tehnologie care demonstrează înţelegerea şi aprecierea lor faţă de text. Un sondaj online marchează schimbările de atitudine în ceea ce priveşte lectura şi problemele etice prezentate de carte.
Întrebări-cheie ale curriculumului
De ce trebuie să ne alegem cuvintele cu grijă şi de ce se spune să fim atenţi la ceea ce spunem?
De ce oamenii interpretează cărţile diferit?
Ce impact a avut cartea asupra voastră sau cum a schimbat viziunea voastră asupra vieţii?
Cum se aseamănă evenimentele şi personajele din carte cu evenimente şi personaje din viaţa voastră?
Cum a folosit autorul dialogul pentru a prezenta personajele?
Cum s-a jucat autorul cu timpul pentru a-şi spune povestea?
Ce tehnici a folosit autorul pentru a dezvolta personajele, scena şi intriga?
5. http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/InventAMachine/
Subiecte: lucru mecanic, forţă, mişcare, analiza datelor
Capacităţi de gândire de nivel superior: creativitate, analiză, analiza datelor
Cuvinte cheie: mecanisme simple, mecanisme compuse, proiectare mecanică
Timpul aproximativ necesar: 4–5 săptămâni, lecţii de 45 de minute, de 3 ori pe săptămână
Rezumatul unităţii de învăţare
Elevii studiază conceptele de forţă, mişcare şi lucru mecanic pe măsură ce analizează mecanisme simple. Ei studiază mecanismele simple din mecanisme mai complexe şi urmăresc transferul forţei de la intrare (efort) la ieşire (lucru mecanic). Elevii adună, organizează, reprezintă şi analizează datele dintr-o investigaţie asupra unei maşinării folosind aplicaţii pentru foi de calcul. Elevilor li se lansează provocarea de a deveni inventatori şi de a identifica o activitate pe care vor să o facă, pentru ca mai apoi să inventeze mecanisme prin care să realizeze acea activitate, ajutându-i astfel să economisească timp. În timpul procesului de creaţie elevii trebuie să parcurgă toţi paşii: de planificare, schiţare, construcţie, depanare şi testare înainte de a dezvălui invenţiile lor minunate în faţa unui public uimit.
Întrebări cheie ale curriculumului
- Întrebare esenţială
- Întrebările unităţii de învăţare
- Întrebări de conţinut
6. http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/GreatBeanRace/Cum putem să facem viaţa mai uşoară?
Cum inventez o maşinărie care să-mi facă treaba?
Ce se schimbă când munca umană este automatizată?
Care sunt definiţiile forţei, mişcării şi a lucrului mecanic?
Care sunt cele şase mecanisme de bază şi care este utilizarea lor?
Care este diferenţa dintre un mecanism simplu şi un mecanism complex?
Cum pot aduna, reprezenta şi interpreta date pentru a mă ajuta să înţeleg?
Nivel: Clasele a III-a – a V-a
Aria tematică: Ştiinţe, Matematică
Subiecte: Creşterea plantelor
Capacităţi de gândire de nivel superior: investigare, formulare de concluzii
Activităţi cheie de învăţare: măsurare, compararea variabilelor de creştere
Timpul aproximativ necesar: 7 săptămâni, 2–3 ore pe săptămână
Marea cursă a fasolei
Rezumatul unităţii de învăţare
A început Marea cursă a fasolei! Concuraţi cu clase din alte regiuni pentru a vedea ce echipă poate creşte cea mai înaltă plantă. Controlând anumite variabile (inclusiv timpul de creştere şi seminţele de fasole), şapte sau opt echipe din fiecare clasă proiectează şi realizează un experiment de creştere controlată a unui vrej de fasole pentru a investiga condiţiile ideale de creştere. Elevii sintetizează informaţiile acestea într-un buletin informativ care descrie proiectul, planul grupului şi informaţii despre fasole.
Întrebări-cheie ale curriculumului
Este posibilă cucerirea imposibilului?
Care sunt condiţiile perfecte de cultivare a fasolei?
Ar putea trăi oamenii şi animalele fără plante?
Care sunt părţile unei plante?
De ce are nevoie o plantă pentru a trăi?
Care sunt funcţiile diverselor structuri ale unei plante?
Ce este fotosinteza?
Puteti consulta alte planuri de lectii la http://www.microsoft.com/education/lessonplans.mspx